Dovlecei Patison albi (3 g) seminte soi productiv pentru consum proaspat sau murat, Opal

Dovleceii Patison sunt soiuri productive, cu tulpini puternic ramificate, cu aspect de tufa.

Ajung la maturitatea de consum in aproximativ 48-50 zile.

Se consuma in stare proaspata sau murati.

Semanat in aer liber: aprilie-iunie.

Distanta intre plante: 100x70 cm.

Cules: iunie-septembrie.

Dovleceii Patison (sau Boneta Ímpăratului) sunt legume de vară din familia cucurbitaceelor, recunoscuți după forma unică de disc turtit cu margini ondulate, similare cu o floare sau un turban. Disponibili în nuanțe de alb, galben sau verde, aceștia sunt apreciați pentru textura lor crocantă și gustul delicat, fiind ideali pentru murat, prăjit sau umplut.
Caracteristici și cultivare:
- Aspect și Soiuri: fructele au o formă discoidală, uneori numite "dovlecei stea". Soiurile includ Custard White (alb), galben și varietăți mix, având dimensiuni mici la recoltare (ideale pentru murat) sau mai mari (până la 1 kg).
- Cultură: sunt plante de tip tufă, productive, care nu necesită suport. Se cultivă în aer liber (aprilie-iunie) sau în sere, preferând soluri bine îngrășate.
- Recoltare: maturitatea de consum este atinsă în 48-65 de zile de la plantare, recoltarea făcându-se din iunie până în septembrie.
Utilizare culinară și beneficii:
- Rețete: Patisonii sunt extrem de versatili: pot fi umpluți cu carne, pane, gătiți pe grătar sau preparați la tigaie. Când sunt tineri, sunt excelenți murați în oțet sau saramură.
- Nutriție: sunt săraci în calorii, dar bogați în vitamina A, vitamina C, antioxidanți și vitamine din complexul B.
- Textură: spre deosebire de dovlecelul obișnuit, patisonul își păstrează o textură mai fermă și crocantă după gătire

Caracteristicile plantelor pot varia în funcție de expunerea la soare, de perioada în care sunt cultivați, de nivelul de umiditate, fertilizanți, tipul solului, lucrările solului efectuate, dăunători și alți factori. De aceea, rezultatele obținute pot să difere față de pozele prezentate și caracteristicile descrise.

Cultivarea dovleceilor

Dovleceii se cultivă pentru consumul fructelor la maturitatea tehnică. Au valoare alimentară mai mare ca a castravetelui, conţinând aproape 6% glucide și 1% substanţe minerale. Fructele trebuie consumate imediat după recoltare, deoarece nu au o durată de păstrare foarte mare.

Dovlecelul prezintă două varietăți cu tipuri diferite de tulpină: una sub formă de vrej, lungă şi ramificată, varietate ce trebuie plantată la distanţe mai mari între plante pe rând dar şi între rânduri şi un al doilea cultivar cu tulpină scurtă, compactă, dezvoltată sub formă de tufă. La această varietate densitatea la unitatea de suprafaţă poate creşte semnificativ.

Faţă de temperatură, dovlecelul are cerinţe mai mici în comparaţie cu castravetele. Temperatura minimă de germinaţie a seminţelor este 12°C.

Cerinţele mari faţă de lumină şi rezistenţa la secetă fac ca această cultură să dea rezultate bune vara în câmp.

Preferă soluri mijlocii sau uşoare, afânate, bogate în humus.

Cultura din câmp se înființează prin semănat direct la sfârşitul lunii aprilie pentru cultura timpurie şi la sfârşitul lunii iunie, pentru cultura de toamnă, realizându-se o densitate de 25.000-28.000 plante/ha la cultivarurile cu vrejul lung şi 35.000-40.000 plante la unitatea de suprafață la varietățile cu vrejul scurt.

Recoltarea începe la 60-75 zile de la răsărit, se realizează manual şi se sortează pe categorii de mărime. Producţia variază între 10-30 t/ha, în funcţie de mărimea fructelor recoltate.

Pentru obţinerea unor producţii mai timpurii se poate realiza şi cultura dovleceilor în tunele. Acest tip de cultură este mai eficient decât cultura în solarii. Pentru înfiinţarea culturii se produc răsaduri, utilizând 2,5 kg de sămânţă pentru un hectar. Se seamănă în prima decadă a lunii februarie, pentru ca răsadurile la plantare să aibă 30-35 zile. Plantarea se face în prima decadă a lunii aprilie, în rânduri la 70 cm între ele şi 50 cm între plante pe rând. Recoltarea începe în a doua decadă a lunii mai. Se pot obţine producţii de 30-40 t/ha.