25%

Vinete albe (1 g), seminte soi mediu-timpuriu foarte productiv, gust excelent, Opal

5,99 RON 7,99 RON
Costurile de livrare nu sunt incluse
Disponibil in stoc

Descriere

Vinete albe, semințe soi mediu-timpuriu foarte productiv, gust excelent, Opal

1 gram conține aproximativ 200 semințe de vinete.

Cantitate plic: 1 g.

Pielea acestor vinete albe este albă și cremoasă, mai subțire decât la vânăta tradițională. Această piele trebuie îndepărtată în momentul gătirii. Pulpa este albă, nu verzuie, mai densă și mai cremoasă, mai puțin amară decât la cea violet. Vânăta albă are mai multe semințe decât cea violet.

Vinetele albe sunt recomandate în dietele persoanelor care suferă de diabet, deoarece au conținut scăzut de zaharuri. Rădăcinile sunt recomandate ca adjuvant în tratarea astmului. Vânata albă contribuie la scăderea colesterolului, la ameliorarea insomniilor și a stărilor de iritabilitate.

Contin 90% apă, așadar sunt recomandate în lupta cu kilogramele în plus și sunt bogate în vitamina B, fitonutrienti, magneziu, potasiu și cupru. Datorită acestor substanțe, vinetele albe previn cancerul și bolile cardiovasculare.

Vinetele albe au nevoie de 75-95 de zile la temperaturi cuprinse între 16 și 35 de grade pentru a atinge maturitatea necesară recoltării. Cea mai bună temperatură de creștere este cuprinsă între 20 și 25 de grade Celsius.

Cultura poate fi înființată primăvara, imediat ce temperaturile nocturne ating și se mențin la 20 de grade Celsius.

Pentru a avea o recoltă sănătoasă, inființarea culturii începe cu pregătirea solului. Adaugă îngrășământ organic, precum compostul sau gunoiul de grajd.

Pune un strat de 5-10 centimetri de îngrășământ pe patul de pământ. Apoi sapă terenul la o adâncime de 20-30 de centimetri, atât pentru a ajuta îngrășământul să pătrundă în sol, cât și pentru a-l afâna și a-l pregăti pentru înființarea culturii.

Cultura se înființează în interior, prin plantarea semintelor în ghivece, cu aproximativ 6-8 săptămâni înainte de înființarea culturii din grădină.

Semințele se plantează la o adâncime de 0,6 cm. Semințele germinează cel mai bine dacă temperatura se va menține constantă la 23-33 de grade Celsius. Vinetele albe au nevoie de aproximativ 2 săptămâni pentru a germina. Atât semințele, cât și plăntuțele răsărite au nevoie în permanență de un sol umed, dar nu ud.

Când vei muta plantele în grădină, ai grijă să le plantezi la o distanță de 45-60 cm. Răsadurile sunt numai bune de mutat în grădină când ajung la 15-20 cm înălțime.

Pentru a se dezvolta bine, vinetele albe au nevoie de soare și lumină din plin, cel puțin 6 ore pe zi, dar și un sol menținut în permanență umed. Un sol uscat duce la încetinirea creșterii plantelor. Pentru o bună dezvoltare, fiecare plantă are nevoie de aproximativ 25 ml de apă săptămânal, însă cantitatea poate crește în condiții de secetă.

Daca ai fertilizat terenul anterior plantării, nu este necesar să mai repeți această operațiune. Va trebui să cureți cultura de buruieni manual, pentru că folosirea unor unelte de săpat poate afecta rădăcinile. Vinetele albe sunt gata de cules când au un diametru de 5-15 centimetri.

Boli și dăunători la vinete albe

La fel ca toate plantele cu miezul moale, și vinetele albe sunt atacate de afide, acarieni și diferite tipuri de păduchi, aceștia fiind cei mai cunoscuți dăunători.

Bolile care pot să apară sunt putregaiul cenușiu, mana, uscarea vasculară, putrezirea fructelor și făinarea.

Atât bolile, cât și dăunătorii se tratează cu produse avizate din magazinele de specialitate.


Caracteristicile vinetelor albe pot varia în funcție de expunerea la soare, de perioada în care sunt cultivate, de nivelul de umiditate, fertilizanți, tipul solului, lucrările solului efectuate, dăunători și alți factori. De aceea, rezultatele obținute pot să difere față de pozele prezentate și caracteristicile descrise.



Cultivarea vinetelor
Vinetele se cultivă bine după lucernă, trifoi, mazăre, fasole, dar se pot cultiva şi după rădăcinoase, bulboase şi bostănoase. Se vor evita ca premergătoare culturile de vinete, cartofi şi ceapa care a fost erbicidată cu Afalon sau Gesagard.
Îngrăşarea terenului
Toamna se administrează 40-50 t/ha gunoi de grajd, 300 kg/ha superfosfat şi 100-150 kg sare potasică, iar primăvara 150 kg azotat de amoniu.
Pregătirea terenului se face din toamnă. După eliberarea terenului de resturi vegetale, se aplică îngrăşăminte organice şi chimice, apoi se efectuează arătura de bază la adâncimea de 30-32 cm. Primăvara înainte de plantare are loc prelucrarea terenului cu grapa cu colţi reglabili sau cu freza.
Erbicidarea terenului
Înainte de plantare cu 5-6 zile se erbicidează terenul cu erbicide pentru toate categoriile de buruieni şi se încorporează în sol la 6-8 cm adâncime, cu grapa cu colţi reglabili. De asemenea se poate erbicida terenul şi după plantarea răsadurilor.
Semănatul şi plantatul
Vinetele se cultivă prin producerea prealabilă a răsadurilor. Semănatul se realizează după 20 februarie.
Sămânţa se seamănă în rânduri distanţate la 8-10 cm şi la 2-3 cm/rând. Atunci când se produce un număr redus de răsaduri, seminţele se seamănă în lădiţe din lemn, care în prealabil au fost umplute cu mraniţă (amestec de pământ - 60%, nisip -10% şi gunoi de grajd fermentat -30% ).
La începutul formării primelor două frunze adevărate, după 10-15 zile de la răsărire, răsadul se poate repica în pahare de unică folosinţă, care au fost umplute în prealabil cu mraniţă. Adâncimea de repicat este de 3-3,5 cm.
Pentru reuşita lucrării de repicat trebuie respectate câteva reguli generale:
- nu se repică în zilele prea reci sau prea însorite, pentru a proteja răsadurile de frig sau insolaţie puternică;
- răsadurile se scot din patul cald în cantităţi mici, prin dislocare şi se ţin acoperite până la repicat.
După repicare plăntuţele se udă imediat cu stropitoarea cu sită, apoi se umbresc timp de 1-3
zile şi se aerisesc mai puţin, pentru a se asigura prinderea.
La început, când răsadurile sunt mici şi timpul friguros se udă rar şi cu apă puţină, deoarece stratul de pământ se usucă doar la suprafaţă. Apa trebuie să fie la temperatura ambientului pentru a nu răci substratul, cu urmări negative asupra răsadurilor. Pe măsură ce timpul se încălzeşte, udările se fac mai des şi cu cantităţi mai mari de apă. Se urmăreşte ca apa să pătrundă mai adânc şi să umezească stratul de pământ pe toată grosimea. Distribuirea apei se face cu stropitori sau furtun cu sită.
Cu câteva zile înainte de plantare, răsadurile se călesc printr-o aerisire mai puternică ziua şi noaptea, iar cu câteva ore înainte de scoaterea răsadurilor se udă abundent. Vârsta răsadurilor este de 60 de zile.
Plantarea are loc numai atunci când temperatura solului pe adâncimea de 10-15 cm este de minimum 140 C.
Răsadurile se plantează pe strat înălţat, plantându-se câte două rânduri la 80 cm, iar între plante/rând 45 cm.
Lucrări de îngrijire
La 4-5 zile de la plantare se face completarea golurilor. Se aplică 3-4 praşile între rânduri şi 2 praşile /rând.
Irigarea culturii se face prin 8-10 udări la interval de 7-10 zile, cu norme de udare de 300-350 m3/ha pentru primele 3-4 udări, după care norma de udare creşte la 400-500 m3/ha.
Se aplică 2-3 fertilizări faziale, în principal cu îngrăşăminte foliare tip F. Prima fertilizare se face la 15-20 zile de la plantare cu F411 – 0,5%, iar a doua la 10-15 zile după prima, cu F231 -0,5% în cantitate de 1000 l soluţie/ha.
Se acordă atenţie combaterii bolilor şi dăunătorilor.
Dintre boli, pagube însemnate produc: pătarea brună, pătarea brună a frunzelor şi fructelor,
putregaiul cenuşiu, putregaiul fructelor, verticiloza şi fuzarioza, iar dintre dăunători: păduchele verde al solanaceelor, gândacul din Colorado, omida fructelor, coropişniţa.
Combaterea ecologică cuprinde respectarea unor măsuri culturale şi tratamente, cum ar fi:
- producerea răsadului se va face în pământ dezinfectat termic;
- sămânţa înainte de semănat se va dezinfecta cu soluţie de piatră vânătă de concentraţie 5% timp de 15 minute;
- revenirea pe aceeaşi solă a culturii se va realiza după o perioadă de 5-6 ani pentru evitarea infecţiei cu verticiloză;
- tratarea plantelor la apariţia simptomelor de mană, antracnoză şi putregai cenuşiu cu zeamă bordeleză 0,2-0,5 %;
- limitarea atacului gândacului de colorado prin recoltarea manuală şi distrugerea adulţilor;
- limitarea atacului de acarieni, afide şi larve de colorado prin stropiri cu rotenonă.
Copilitul se practică mai rar, de obicei în regiunile mai răcoroase şi umede, înlăturându-se lăstarii fără rod.
Cârnitul la culturile timpurii se face în cursul perioadei de vegetaţie, cu scopul de a limita numărul de fructe (ruperea vârfului de creştere a plantei), iar la restul culturilor se aplică toamna cu 15-20 de zile înaintea primei brume. Copilitul şi cârnitul se fac cu foarfecele sau cu briceagul.
Recoltarea fructelor se face la maturitatea de consum, când au culoare specifică soiului şi sunt elastice la apăsare, la interval de 5-6 zile.

Detalii