Vinete verzi Uspeh (1 g) seminte soi semitimpuriu foarte productiv, pulpa alba, seminte putine, Opal
Descriere
Vinete verzi Uspeh, semințe soi semitimpuriu foarte productiv, pulpă albă, semințe puține, Opal
1 gram conține aproximativ 200 semințe de vinete.
Cantitate plic: 1 g.
Vinetele verzi Uspeh sunt un soi semitimpuriu, foarte productiv, apreciat pentru fructele lucioase, de culoare verde, cu o greutate medie de 450-500 g. Pulpa este albă, delicată, cu puține semințe și un gust excelent, fără amărăciune. Sunt ideale pentru consum proaspăt și diverse preparate culinare.
Caracteristici principale ale vinetele verzi Uspeh:
- Soi: semitimpuriu, productiv
- Fructe: verzi, lucioase
- Pulpa: albă, fină, cu puține semințe.
- Gust: dulceag, fără gust amar
Aceste vinete sunt potrivite pentru cultivarea atât în câmp deschis, cât și în spații protejate
Îngrăşarea terenului
Toamna se administrează 40-50 t/ha gunoi de grajd, 300 kg/ha superfosfat şi 100-150 kg sare potasică, iar primăvara 150 kg azotat de amoniu.
Pregătirea terenului se face din toamnă. După eliberarea terenului de resturi vegetale, se aplică îngrăşăminte organice şi chimice, apoi se efectuează arătura de bază la adâncimea de 30-32 cm. Primăvara înainte de plantare are loc prelucrarea terenului cu grapa cu colţi reglabili sau cu freza.
Erbicidarea terenului
Înainte de plantare cu 5-6 zile se erbicidează terenul cu erbicide pentru toate categoriile de buruieni şi se încorporează în sol la 6-8 cm adâncime, cu grapa cu colţi reglabili. De asemenea se poate erbicida terenul şi după plantarea răsadurilor.
Semănatul şi plantatul
Vinetele se cultivă prin producerea prealabilă a răsadurilor. Semănatul se realizează după 20 februarie.
Sămânţa se seamănă în rânduri distanţate la 8-10 cm şi la 2-3 cm/rând. Atunci când se produce un număr redus de răsaduri, seminţele se seamănă în lădiţe din lemn, care în prealabil au fost umplute cu mraniţă (amestec de pământ - 60%, nisip -10% şi gunoi de grajd fermentat -30% ).
zile şi se aerisesc mai puţin, pentru a se asigura prinderea.
La început, când răsadurile sunt mici şi timpul friguros se udă rar şi cu apă puţină, deoarece stratul de pământ se usucă doar la suprafaţă. Apa trebuie să fie la temperatura ambientului pentru a nu răci substratul, cu urmări negative asupra răsadurilor. Pe măsură ce timpul se încălzeşte, udările se fac mai des şi cu cantităţi mai mari de apă. Se urmăreşte ca apa să pătrundă mai adânc şi să umezească stratul de pământ pe toată grosimea. Distribuirea apei se face cu stropitori sau furtun cu sită.
Cu câteva zile înainte de plantare, răsadurile se călesc printr-o aerisire mai puternică ziua şi noaptea, iar cu câteva ore înainte de scoaterea răsadurilor se udă abundent. Vârsta răsadurilor este de 60 de zile.
Răsadurile se plantează pe strat înălţat, plantându-se câte două rânduri la 80 cm, iar între plante/rând 45 cm.
Lucrări de îngrijire
La 4-5 zile de la plantare se face completarea golurilor. Se aplică 3-4 praşile între rânduri şi 2 praşile /rând.
Irigarea culturii se face prin 8-10 udări la interval de 7-10 zile, cu norme de udare de 300-350 m3/ha pentru primele 3-4 udări, după care norma de udare creşte la 400-500 m3/ha.
Se acordă atenţie combaterii bolilor şi dăunătorilor.
putregaiul cenuşiu, putregaiul fructelor, verticiloza şi fuzarioza, iar dintre dăunători: păduchele verde al solanaceelor, gândacul din Colorado, omida fructelor, coropişniţa.
Combaterea ecologică cuprinde respectarea unor măsuri culturale şi tratamente, cum ar fi:
- producerea răsadului se va face în pământ dezinfectat termic;
- sămânţa înainte de semănat se va dezinfecta cu soluţie de piatră vânătă de concentraţie 5% timp de 15 minute;
- revenirea pe aceeaşi solă a culturii se va realiza după o perioadă de 5-6 ani pentru evitarea infecţiei cu verticiloză;
- tratarea plantelor la apariţia simptomelor de mană, antracnoză şi putregai cenuşiu cu zeamă bordeleză 0,2-0,5 %;
- limitarea atacului gândacului de colorado prin recoltarea manuală şi distrugerea adulţilor;
- limitarea atacului de acarieni, afide şi larve de colorado prin stropiri cu rotenonă.
Copilitul se practică mai rar, de obicei în regiunile mai răcoroase şi umede, înlăturându-se lăstarii fără rod.
Cârnitul la culturile timpurii se face în cursul perioadei de vegetaţie, cu scopul de a limita numărul de fructe (ruperea vârfului de creştere a plantei), iar la restul culturilor se aplică toamna cu 15-20 de zile înaintea primei brume. Copilitul şi cârnitul se fac cu foarfecele sau cu briceagul.